| blog personal. cu și despre poezie. literatură. cărți. jurnal. călătorii. despre frumos și tot ce-mi mai vine prin cap. |

joi, 15 iulie 2010

# poemul dimineții

prin ochii mei somnoroși încă
avionul curge prea lin,
așa că mă pălmuiesc
și îmi forțez pleopele
să stea ridicate

peste tot miroase și pute a viață,
iar gîndurile mele obsedate de imposibil
încearcă să ia o pauză

(ideile îmi stau în rînd ca la pîine)

în mine se naşte un poem neterminat
în care cuvintele sunt clipe,
iar clipele sunt eu

8 comentarii:

  1. am deschis dezbaterea ... te astept cu o parere ... Link :)

    RăspundețiȘtergere
  2. da, am văzut deja :) acum scriu

    RăspundețiȘtergere
  3. frumaose versurile.în special ultimele 3.
    eu ţi-aş propune să schimbi ,,peste tot miroase și pute a viață"-verbele sunt sinonime şi sună stringent. dar e ok. e poemul tău, la discreţia ta.

    chestia cu ochii îmi place.

    m.f.

    RăspundețiȘtergere
  4. mm, poate sună strigent, dar mie îmi place.
    miroase e sensul pozitiv al vieții, iar pute e cel negativ. nu cred că mă voi detașa de varianta mea.
    asta e.
    merci că ai intrat.

    dia.

    RăspundețiȘtergere
  5. frumos...imi place partea cu "pute a viata":)

    RăspundețiȘtergere
  6. "peste tot miroase și pute a viață"
    asta pentru că viaţa nu are numai bune,numai Cenuşărese transformate peste noapte în prinţese şi copii fericiţi cu jucărioare de toate culorile şi formele,ci şi rele,şi mizerie,mizeria din noi,defectele noastre,retardarea noastră pe anumite planuri.

    RăspundețiȘtergere
  7. da. la partea pozitiv/negativ nu m-am gîndit. e mai bine cînd explică autorul textul.
    merge atunci.

    m.f.

    RăspundețiȘtergere

critica perfecţionează