pe malul Odrei dimineaţa
ţi-e frică să mă săruţi
şi vorbim despre voci
vezi că tot o fi legat de buze
cântăm împreună ca gheara
pisicii care-şi întinde laba pe tablă
dar vagabondului care trece la fiecare răsărit
pe aceeaşi cărare
îi place să ne asculte
vrei să i te prezint?
şi mă săruţi
iar coloana mea vertebrală
se îndoaie în iarbă
ca spicul de grâu într-o adiere de vânt
pentru că e prima şi ultima oară când ne vedem
dragul meu
ritmul latino şi mâinile care ştiu să conducă
sunt mai puternice decât vodca băută
patru ore mai devreme
prea verzi copacii, îţi spun
în timp ce tu muşti florile de salcâm
de la gulerul rochiei mele
n-am zis eu că-s bune?
dar începe să plouă
nu-mi placi nu te iubesc cine eşti?
şi fug după vagabondul cu sacul în spate
să-i cer o brichetă
- ia-o,
e pentru tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
critica perfecţionează