| blog personal. cu și despre poezie. literatură. cărți. jurnal. călătorii. despre frumos și tot ce-mi mai vine prin cap. |

luni, 9 august 2010

selecţii din Tema pentru acasă de Nicolae Dabija

a doua carte excepţională din anul ăsta.

• A fi om – o artă sau un destin ?! (tema pentru acasă)
• Neamul nostru e condamnat să iubească. El nu s-a raportat niciodată la lume, ci a raportat lumea la el. (Mihai)
• “Cine intră aici e un om mort” – inscripţie pe zidurile celulei.
• Începe să ne bucure moartea noastră. – cînd se eliberau locuri în vagoanele pentru deportaţi, pentru că – era aproape imposibil să te mişti, de parcă oamenii fuseseră cimentaţi între ei.
• Mai întîi trebuie să curăţăm prezentul de trecut, religia – de Dumnezeu, şi istoria – de regi şi împăraţi, ca să lăsăm în ea numai proletariatul. (Kudreaţov)
• Pentru mine acasă e acolo unde te afli tu. (Maria)
• „A spune cuiva te iubesc e o invitaţie la veşnicie.”
• „1+1 fac 2. Dar 2 nu mai este 1+1”. Constantin Noica
• Timpul e un microb. Care lucrează în oameni, în lucruri, în tot, crede Sorokin. Dacă am reuşi să ne vaccinăm contra lui, am deveni nemuritori.
• - O lume alcătuită doar din oameni bogaţi e o lume săracă. (părintele Florenski)
- Dar una alcătuită din oameni săraci ? (Mihai)
– E o lume care merită să piară.
• „Drumuri! le ştim doar începutul.”
• Cei mai mari duşmani ai oamenilor sunt cîinii.
• Dincolo de aceste ziduri omul are de ales între viaţă şi moarte, iar aici are de ales între două morţi.
(Dub)
- Tu eşti mai mult decît o sfîntă: eşti femeie. (Mihai Mariei) A spus asta cu convingere, pentru că numai o femeie ar fi putut fi capabilă de un atare sacrificiu, dar nu pentru Cel de Sus, care i-ar fi dăruit în schimb viaţă veşnică, ci pentru un muritor, cu slăbiciunile şi calităţile lui, care nu putea să-i dăruiască nimic altceva decît dragostea sa de om.
De cîteva ore, de cînd are un urmaş, e ca şi cum Dumnezeu i-ar mai fi pus la dispoziţie încă o viaţă.
• În faţa anumitor nenorociri simţi uneori ruşinea de a fi fericit.
La Bruyere
• „Exişti fără să fii.”
• Îi considera deşeuri umane, care urmau să fie reciclate sau să dispară. (Kudreaţov)
• - Libertate ?! reacţionă el. Ce cuvînt obscen. Uitaţi-l! (Kudreaţov)
• Iubirea ce-o port mă face să mă simt liber chiar şi închis. (Mihai)
• Abia de cînd sunt a ta, a ta, a ta, îmi aparţin cu adevărat. (Maria)
• Numai împreună fiind suntem noi. (Maria)
„Suferă. Mori. Dar fii ce trebuie să fii: un Om.”
• Nimic nu te consumă mai mult ca ura. Nu ai niciun drept să-i urăşti pe cei care nu-i poţi face mai buni. Fereşte-te de el, Bate-te cu el, opune-te-i, dar nu-l urî. Nu merită.

• „Nu-i mai plîngeţi pe morţi, Plîngeţi-le de milă celor vii.” Sofocle
• Cine a cunoscut Kolîma ştie cum arată iadul.
• - Eu credeam că suferinţele mari te dezgustă de viaţă. Dar ele te fac s-o iubeşti şi mai mult.
(Mihai)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

critica perfecţionează