| blog personal. cu și despre poezie. literatură. cărți. jurnal. călătorii. despre frumos și tot ce-mi mai vine prin cap. |

sâmbătă, 8 mai 2010

# fără tine

somnul
a deschis draperiile spre lumină
şi lumea era departe
de ce obişnuiam să văd zilnic

cerul transfigurat în fum
arunca petale din roza galbenă
lăsată pe noptieră

am intrat în bucătărie
în speranţa că mă voi trezi
după o cafea tare,
însă halucinaţia neagră din ceaşcă
mi-a tulburat gîndirile
şi am aruncat-o atunci
speriată în chiuvetă

mie mi-e dor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

critica perfecţionează