fac click şi
nebunia mă provoacă
spre o euforie
groaznică
fulgerul evadat
din notele chitarei
îmi străpunge pieptul
se roteşte în jurul
extazului meu
şi revine cu o
intensitate extremă
stropi de lavă
cad din cerul
metamorfozat,
dar chipul meu
rîde indiferent
şi absolut cuprins
de nonşalanţă
fug
până îmi pierd
picioarele
şi îmi orbesc
ochii
de atâta tensionare
strig
pâna răguşesc de
absurditate,
iar cerul cade
peste trupul meu epuizat
de van
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
critica perfecţionează