mă rog să plouă
atunci când plouă în mine
ca să pot da vină ploii
şi să-mi spun poveşti
pe care le cred numai copii
'nu s-a schimbat nimic
din ziua
când eram fericită'
să plouă
ca să nu-mi citească ei
durerea care-şi face drum
pe obraji
ca o cascadă de munte
şi să rămână aşa...
hoinară
sus în pădure
cu rucsacul în spate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
critica perfecţionează