| blog personal. cu și despre poezie. literatură. cărți. jurnal. călătorii. despre frumos și tot ce-mi mai vine prin cap. |

marți, 4 octombrie 2011

Auzi, să nu mă mai iubeşti!


Tu o să mori pentru că mă iubeşti
şi-ai tăi o să mă blesteme de fiecare dată
când îşi vor aminti de noi.

În fiecare staţie de troleibus voi aştepta să vină din greşeală
un tren care să-şi ascundă destinaţia.
Un tren din care să nu cobor niciodată
şi-n care nimeni să nu iubească.

Tu-o să-mi vii din prima noapte gol în pat
să-mi ţii lecţii despre viaţă.
Vom face dragoste apoi,
certându-ne din cel mai prost motiv.

...şi-atunci,
nu mai ştiu dacă te voi iubi
pentru că ai murit iubindu-mă prea mult
sau de te voi urî pentru că mai vii şi acum
fără să-ţi dai seama că nu eşti,
că nicio femeie nu te-ar mai aştepta între coapsele ei desfăcute
şi nicio înghiţitură de cafea nu ţi-ar mai simţi măruntaiele.

Tu o să dormi în podul casei mele
şi-o să ucizi dimineaţă bărbatul care-mi va ieşi de după uşă.
„Sunt unicul pe care l-ai avut şi unicul pe care-l vei avea”.
Tu mă vei săruta în timp ce dorm şi-astfel în fiecare noapte
până când într-o zi voi înnebuni.

Mă vei privi din colţul uşii ca un stativ cu morţi
şi-apoi te vei apropia de mine să-mi dictezi hipnotic
acest poem.
Să fiu acuzată de omor
când mă vor găsi înnebunită
pe trepte.

16 comentarii:

  1. si asta e.
    libertatea are pretul ei

    RăspundețiȘtergere
  2. cuvintele imi sunt mici in fata acestei poezii...

    RăspundețiȘtergere
  3. Crisa,
    decât în libertate, mă regăsesc mai mult în afirmaţia lui Octavian Paler: "Dragostea seamănă atât de bine cu lipsa ei încât uneori se confundă".

    RăspundețiȘtergere
  4. R.A.I.,
    cuvinte mici în dezacord?

    RăspundețiȘtergere
  5. In moarte nu gasesti raspunsuri,
    E rece moartea la intrebari...
    Obsesii, gravele discursuri
    Ea le reduce la taceri

    RăspundețiȘtergere
  6. Felicitări! Te-am aăugat cu plăcere-n blogroll-ul meu. O seară minunată și-am să poposesc aici fiindcăe frumos totul

    RăspundețiȘtergere
  7. Da, pari a fi fiica sultanului care ia rodii din tipsia de aur, in timp ce pe nisipul din Cornul de Aur cad capetele iubirilor ce nu inteleg ca iubirea ta sta mai mult in cuvintele nearse de timp si se zidesc in pumnale de vorbe. Viforoasa in staticitatea unor dari de-a berbeleacul din podul mormintelor primei iubiri si ramasa ascultatoare de lucruri ce li se intampla numai poetilor adevarati. Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  8. hei, eşti patetică, aşa, iubind... de să omori...
    "Să fiu acuzată de omor
    când mă vor găsi înnebunită
    pe trepte."

    o zi frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
  9. Napocel, mulţumesc. Să ne citim cu plăcere!

    RăspundețiȘtergere
  10. ionelmuscalu, nu e chiar un mormânt al primei iubiri. ea continuă. a fost doar o stare. mulţumesc pentru trecere!

    RăspundețiȘtergere
  11. poezieromaneasca,
    ideea esenţială era că personajul masculin îmi va dicta hipnotic poemul prin care el însuşi îşi scrie sentinţa. nu o fac eu. deci, nu ucid.
    poate o fi şi patetică. anyway..

    mulţumesc pentru vizită.

    diana

    RăspundețiȘtergere
  12. Esti extraordinara Diana, imi place absolut to ce scrii! Vei ajunge mai departe ca Eminescu, sunt sigura.

    RăspundețiȘtergere
  13. natashkap, mulţumesc, dar exagerezi.
    îmi pare bine că îţi place.

    diana

    RăspundețiȘtergere

critica perfecţionează