| blog personal. cu și despre poezie. literatură. cărți. jurnal. călătorii. despre frumos și tot ce-mi mai vine prin cap. |

joi, 27 ianuarie 2011

# alba iulia e o poveste tristă

alba iulia e o fereastră
deschisă într-o odaie cu
şase paturi
şi mai puţine noptiere

cînd îmi desprind pleoapele dimineaţa la şase
îl văd pe Dumnezeu spălîndu-şi faţa
deasupra cerului (nostru?)
mă apropii de geam să-l privesc
în adierea care-mi intră sub
pijama ca un bărbat
şi în depăratarea oraşului
pe care nu l-am răscolit îndeajuns
munţii îmi destăinuie iubiri
mai vii decît ale oamenilor

se întîmplă atunci
că nu mă mai interesează
mîna lui în mîna mea sau
sărutarea lui caldă pe fruntea mea tristă
ar putea la fel de bine să moară

cînd au zbierat în mine animale,
nu m-a auzit decît Dumnezeu,
unica şi prima iubire pe care am găsit-o abia în
alba iulia

10 comentarii:

  1. A doua strofa ma cutremurat...E atat de fain poemul!
    Te cuprind>:D<

    Lorelei.

    RăspundețiȘtergere
  2. îmi pare bine să ştiu asta.
    mulţumesc!
    te cuprind şi eu

    diana

    RăspundețiȘtergere
  3. deci, cum să spun, adică, mă înţelegi...
    ok, ştiu ce să îţi spun.
    cu sesiunea asta, nu prea am avut timp şi, tre să recunosc, nici dispoziţia necesară să citesc poeme artemice, scrise în demenţă şi extaz.
    azi, mega plictisit, şi mega nervos, am făcut-o.
    şi... WOW! ce văd!? Mai frumos decât atât poţi să scrii despre Dumnezeu?
    nu te aştepta să îţi critic estetica, sau chestii de-astea... E atât de profund mesajul, încât îmi dau seama că restul e la fel de perfect!
    GENIAL!

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte frumos,ma bucur sa fi deschis aceasta fereastra dimineaţa la şase
    îl văd pe Dumnezeu spălîndu-şi faţa
    deasupra cerului (nostru?)... Ma voi intoarce si la alte ore!

    RăspundețiȘtergere
  5. eu sunt din alba iulia...frumos poem:P

    RăspundețiȘtergere
  6. mm..
    mie mi-e dor de alba iulia....
    e superbăăăăă

    merci

    diana

    RăspundețiȘtergere

critica perfecţionează